Povestea buburuzei

Buburuza nu este o insecta oarecare.

E o delicata, o pasionala, o bezmetica, o nesatula si doar cand oboseste si isi impreuneaza aripile pe o frunza, e resemnata. Nu are astampar. Ea trebuie sa zboare, sa afle, sa se scalde in razele soarelui, si sa-si bronzeze bulinele negre la stralucrirea picaturilor de ploaie.

Ati vazut vreodata o buburuza fericita?

E zgomotoasa. Flutura neostenit din aripioarele dure care ascund inca o perecehe de aripi transparente ca o pereche de manusi de dantela purtate de o regina. Fericita fiind, zboara sus, tot mai sus, isi simte aripile usoare si uita de catusele timpului.

Ati vazut vreodata o buburuza trista?

E mai bine sa nu o fi vazut. Mai stie sa zboare, dar nu se avanta. Da greoi din aripile solzoase si se misca haotic, cat mai aproape de pamant. Inaltimile o ametesc si ii displac. Se ascunde in umbra frunzelor si nu scoate niciun sunet.

Ati vazut vreodata o buburuza indragostita?

Se scalda in fiecare dimineata intr-o picatura de roua, apoi isi pudreaza piciorusele cu polen de cale, apoi isi lustruieste aripile cu petale catifelate de floarea soarelui si, inainte de a decola, se parfumeaza cu seva florilor de trandafir. E asortata, aranjata, parfumata si… indragostita.

 

O buburuza fericita o sa va indice directia unde e ascuns norocul….

O buburuza trista va va indrepta spre locul adevarurilor nespuse….

O buburuza indragostita o sa va lase balta, pentru ca nu ii pasa decat de iubirea ei si astfel va va indemna sa va cautati propria iubire, fara a cere ghidaje, directii si reguli de circulatie.